Tu esti doctorul tau

Blog despre mutatiile genei MTHFR, metilare si nutrigenomica

ADN

Mutatia MTHFR de tip C677T

Posted

MTHFR 677

Mutatia MTHFR de tip C677T

Dupa cum am promis in articolul MTHFR 677 si de ce e bine sa iti cunosti mutatiile genetice, prin acest articol incep seria articolelor dedicate fiecarei mutatii in parte, incercand sa adun informatiile de baza si cele mai relevante din punct de vedere al diagnosticului de laborator si clinic.

Acest articol este dedicat in extenso mutatiei genei MTHFR de tip C677T, despre care am mai scris si in:

Introducere

Ce inseamna MTHFR? Atat gena, cat si proteina cu functie enzimatica care este sintetizata pe baza ei, se numesc MTHFR sau Metilen-Tetra-Hidro-Folat-Reductaza, cu locatie citogenetica pe cromozomul 1. (1)

Polimorfismul MTHFR C677T se refera la substitutia citozinei (C) cu timina (T) in pozitia 677 din regiunea genei MTHFR din lantul ADN.

Prezenta nucleotidului  de tip citozina este cunoscuta ca varianta normala sau wild-type a genei intrucat majoritatea populatiei are aceasta varianta. Prezenta nucleotidului  de tip timina este cunoscuta ca varianta mutanta a genei.

Intrucat este modificat (inlocuit) un singur nucleotid, aceaste mutatie sau varianta se mai numeste si SNP (single nucleotide polymorphism).

Proteina cu rol enzimatic MTHFR corespunzatoare va avea in structura ei la pozitia 222 aminoacidul valina in loc de aminoacidul alanina (aflat la majoritatea populatiei), prescurtat cu Ala222Val.

Mod transmitere mutatie parinti-copii

O persoana poate prezenta mutatia MTHFR de tip C677T :

  • o singura mutatie pe un singur cromozom, mostenita de la un singur parinte – persoana heterozigota (o gena normala si una mutanta)
  • doua mutatii, pe ambii cromozomi, dubla mutatie, mostenite de la ambii parinti  –  persoana homozigota (ambele gene mutante).

Daca in cazul mutatiei heterozigote, sansa ca una din gene sa fie “citita” si pe baza ei sa se faca sinteza de enzima corespunzatoare este de 50%, in cazul mutatiei homozigote organismul nu va avea la dispozitie decat gene mutante, iar efectul clinic va fi 100%, neputand fi compensat.

Capacitatea functionala a enzimei MTHFR scade in functie de numarul mutatiilor 677 si de asocierea cu mutatia 1298:

Tabel cu capacitatea functionala a enzimei MTHFR in functie de combinatiile de mutatii C667T si A1298C.

Tabel 1 – Activitatea enzimatica reziduala a MTHFR in functie de mutatiile prezente

  1. O mutatie: MTHFR C677T heterozigota (677 CT), identificata pe buletine de analiza +/-, este prezenta mutatiei doar pe un cromozom, persoana a mostenit o alela mutanta de la un parinte si o alela normala de la celalalt. Determina o scadere a functiei enzimatice cu 30-40%, persoana avand o capacitate reziduala de 60-70%.
  2. Doua mutatii: MTHFR C677T homozigota (677 TT), identificata pe buletine de analiza +/+, este prezenta mutatiei pe ambii cromozomi adica persoana a mostenit cate o alela mutanta de la fiecare parinte. Determina o scadere a functiei enzimatice cu 70%, persoana avand o capacitate reziduala de 30%.
  3. Doua mutatii: MTHFR heterozigot compus C677T si A1298C (677 CT & 1298 AC) este prezenta mutatiei 677 pe un cromozom si a mutatiei 1298 pe celalalt. Determina o scadere a functiei enzimatice cu 50-60%, persoana avand o capacitate reziduala de 40-50%. Este cea mai grava situatie, cu scaderea marcata a functiei MTHFR in ambele reactii mediate de aceasta.
  4. Tripla mutatie este foarte rara, combinatiile de mai jos avand fiecare o prevalenta de :
    • MTHFR homozigota 677TT & MTHFR heterozigota 1298AC – 0.05% in populatie
    • MTHFR heterozigota 677CT & MTHFR homozigota 1298CC – 0.03%% in populatie.

sursa foto (2)

Ca diagnostic de familie, este important ca ambii parinti sa fie testati pentru prezenta mutatiilor MTHFR, intrucat aceste mutatii sunt frecvente in populatie, iar in cazul heterozigotiei pentru ambii parinti, sansele pentru copii de a mosteni alela mutanta sunt de 25%  normal, 50% heterozigot si 25% homozigot.

Acest diagnostic pentru ambii parinti, inclusiv pentru tata, se impune in cazul familiilor cu istoric de multiple sarcini pierdute fara cauza precizata.

Enzima MTHFR este implicata in doua reactii esentiale pentru dezvoltarea si functionarea normala a organismului:

  • reactia forward cu sinteza de metilfolat (5-MTHF) – afectata in special de mutatia C667T
  • reactia backward cu sinteza de tetrahidrobiopterina – afectata in special de mutatia A1298C.

Intrucat mutatia detip C677T afecteaza in special reactia forward, voi insista pe detaliile legate de aceasta.

Reactia forward a enzimei MTHFR sau sinteza de metilfolat

Functia normala la persoanele cu MTHFR 677 CC

Reactia forward a enzimei MTHFR:

  • transforma molecula de 5,10-Metilen THF (5,10 Metilen Tetra-Hidro-Folat) in molecula de metilfolat (5-Metil Folat / 5-Metil Tetra-Hidro-Folat / 5-Metil THF / 5-MTHF)
  • reactia are loc numai in prezenta cofactorilor:  vitaminei B2, vitaminei B3
  • reactia este inhibata de: dihidrofolat (DHF), acid folic, SAMe, radicali liberi de oxigen, CDR (cell danger response, sulfasalazin, fenitoin.
  • reactia de stimulata de omega 3, metionina scazuta.

Metilfolatul este forma activa biologic de folat, este principala forma de folat circulant, trece bariera hemato-encefalica,  se cupleaza la receptorii celulari si are efect metabolic celular.

Dupa cum se observa in imaginea de mai jos, sunt necesare multiple reactii enzimatice incepand cu primul pas (folati alimentari / acid folic) pana la produsul final de reactie, metilfolat. Reactiile enzimatice sunt descrise pas cu pas detaliat in articolul Acid folic sau metilfolat? 

Pentru sinteza de metilfolat este obligatoriu ca TOATE aceste reactii sa functioneze normal, este obligatorie absenta de mutatii genetice pentru oricare din enzimele implicate, dar se stie ca numai pentru enzima MTHFR aproximativ 60% din populatia caucaziana are prezenta mutatia MTHFR 677 hetero+homo zigot.

Aceste ciclu de reactie avand ca produs final metilfolat se numeste ciclul folatului.

sursa foto (3)

Functionare deficitara la persoanele cu MTHFR 677 CT sau TT

Functionarea deficitara a reactiei forward a enzimei MTHFR, eventual si a intregului ciclu de conversie din folati alimentari/acid folic in metilfolat, va duce la scaderea sintezei de metilfolat.

Per ansamblu, cauzele de scadere a concentratiei serice si intracelulare de metilfolat sunt:

  1. prezenta de mutatii homo/hetero zigote pe una sau mai multe din genele implicate in lungul sir de reactii care duc la sinteza metilfolat:
    • cea mai cunoscuta e MTHFR 677 sau
    • un cumul de mutatii pe aceste gene
  2. prezenta de inhibitori pe receptorii de folat:
    • de precizat ca acidul folic nemetabolizat (UMFA) actioneaza competitiv pe receptorii pentru folat, avand o capacitate de cuplare mai mare decat metilfolatul pe receptori. De aceea administrarea de acid folic la purtatorii de MTHFR 677 este contraindicata, neputand face reactie de de cuplare pe receptorii celulari cu efect clinic (4), (5)
  3. prezenta de inhibitori pe enzimele implicate
    • acidul folic
    • dihidrofolat
  4. scaderea aportului alimentar de folati (legume verzi nepreparate termic, fasole, linte, vezi nutritiondata.self.com)
  5. scaderea concentratiei de cofactori: deficienta nutritionala de vitamine (B2/riboflavina, B3/niacin).
  6. administrarea de medicamente care scad nivelul de folat (6):
    • metotrexat (antagonist de folat)
    • anti-inflamatoare non-steroidiene: ibuprofen (inhibitor competitiv) (7)
    • contraceptivele orale scad nivelul de folat (8), (9) 
    • colestiramina (efect de cuplare cu colesterolul, vitamine liposolubile A, D, K si folat in intestin)
    • anti-epileptice (antagonisti de folat): carbamazepina, oxcarbazepina, fenitoina si acid valproic
    • medicamentele care contin sulf si inhiba dihaidrofolatreductaza (sulfametoxazol, sulfasalazina)
    • antagonistii de receptor H2 din celulele gastrice vor determina scaderea absorbtiei de folat (cimetidina, ranitidina etc.) prin cresterea pH-ului gastric peste nivelul de 5.5-6 (nivel optim absorbtie folat) (10), (11)

Rolurile metabolice ale moleculei de metilfolat

Molecula de metilfolat este implicata mai departe in multiple reactii enzimatice, dintre care mai jos voi insista pe cele mai cunoscute.

1. Reactia de reciclarea a homocisteinei in metionina (ciclul metioninei)

Homocisteina (“the bad guy”) este transformata in metionina (“the good guy”) in prezenta metilfolatului si metilcobalaminei (vitamina B12 de tip metil).

Deficienta de metilfolat (sau/si de B12) in aceasta reactie va duce la o deficienta a activitatii enzimei Metionin Sintetaza cu acumularea de homocisteina (vezi imaginea de mai jos) in circulatie cu efect toxic vascular (12), cu risc crescut trombotic si evenimente cardiovasculare – tromboze venoase, tromboflebite, trombembolism pulmonar, tromboze placentare etc.

Daca persoana care prezinta mutatie MTHFR 677 va asocia si alti factori de risc pro-trombotic (fumat, sedentarism, imobilizare prelungita, sarcina, administrare de contraceptive orale, alte mutatii asociate de ex. factor V Leiden/factor II 20210, anticorpi de tip anticoagulant lupic etc.) atunci riscul de a dezvolta o tromboza clinica este mult marit.MTHFR677-High Hcy

sursa foto (13)

2. Reactia de sinteza a lantului ADN

Molecula de metilfolat doneaza gruparea metil si redevine tetrahidrofolat THF, care va forma 5.10 metilen-tetrahidrofolat si va intra in ciclurile de sinteza a ADN.

Deficienta de metilfolat in aceasta reactie poate duce la tulburari in dezvoltarea fetala (14) la femeile gravide purtatoare de mutatie MTHFR 677 in special homozigota, prin deficienta in sinteza ADN care este asociata cu defectele de tub neural (15), (16). 

3. Reactia de generare a moleculei de SAMe prin ciclul metioninei

Intregul ciclu al reciclarii metioninei are ca scop sinteza de SAMe, care este donorul universal de metil (CH3-), care este implicat in reactii de metilare a ADN si ARN, a neurotransmitatorilor, a fosfolipidelor etc, cu rol global pentru intreg organismul.

Rolul SAMe:
  1. Metilarea nucleotidelor din lant ADN:
    • metilare lant ADN embrion/fat cu actiune epigenetica in dezvoltarea normala fetala (17)
    • metilare lant ADN adult cu actiune inhibitorie pe genele oncogenice (18), (19), (20)
    • metilare lant ADN viral inserat in genomul uman cu actiune inhibitorie si supresie pe replicarea virala (19), (21)
  2. biosinteza (22):
    • Norepinefrina + SAMe -> Epinefrina
    • Fosfatidil-etanolamina +SAMe -> Fosfatidil-colina (cunoscuta si ca lecitina)
    • Acetil-serotonina +SAMe -> Melatonina
    • Guanidinacetat +SAMe -> Creatina
  3. metilarea prin SAMe este o etapa in stabilizarea proteinelor, inclusiv pentru mielina, la nivel de sistem nervos central si periferic (22)
  4. controleaza raspunsul organismului la stresul oxidativ (22), prin controlul cantitatii de homocisteina care va merge pe calea transulfurarii si va sintetiza glutation, cel mai important antioxidant, avand astfel un rol in:
    • detoxifierea toxinelor din mediu
    • infectii.
Deficienta de SAMe

Deficienta metabolica de grupari de metil va duce la:

  1. metilare deficienta (hipometilare) (23)
    • ADN embrionar cu modificari epigenetice de dezvoltare la embrion (24), sindrom Down (25)
    • ADN adult care se intalneste in cancer si aging ca hipometilare generala a genomului (24), (26), (27) 
    • ADN viral inserat in genom, cu activarea expresiei secventelor virale inserate in genom si astfel re-activarea acestor infectii latente (27), (28), (29)
  2. sinteza scazuta a neurotransmitatorilor (30)
  3. scaderea sintezei de mielina, cu boli neurologice demielinizante (scleroza multipla) (6), (31)
  4. detoxifierea scazuta de xenobiotice (32)
  5. scaderea functiei imune (33)
  6. metabolizarea scazuta a hormonilor (34)

Diagnosticul de laborator

Partea de diagnostic de laborator genetic pentru detectia mutatiei MTHFR 677 este descrisa pe larg in articolul Diagnostic genetic.

Suplimentar, se pot face teste de laborator pentru evidentierea capacitatii functionale restante sau in caz de suplimentare cu metilfolat pentru monitorizare:

  • folati serici este un test nespecific pentru metilfolat intrucat testul sumeaza toate tipurile de folat seric
  • folat eritrocitar care arata statusul concentratiei de folat intracelular, mult mai relevant decat cel seric
  • homocisteina serica
  • vitamina B12 serica (metilcobalamina)
  • hemograma cu urmarirea indicilor eritrocitari (VEM creste in deficienta de folat/B12)
  • raport SAMe:SAH
  • testul genetic ancestry.com sau altul asemanator pentru cunoasterea tuturor mutatiilor asociate, necesare pentru diagnostic personalizat (ex mutatiile COMT pentru tratamentul cu metilfolat si alti donori de grupari metil) si interpretarea lui cu Strategene, software-ul dezvoltat de dr Ben Lynch.

Conditiile medicale asociate

Este important de notat ca mutatia MTHFR 677 poate sa NU aiba simtomatologie clinica.

Mutatia MTHFR 677 poate fi asociata cu urmatoarele simptome si conditii medicale (35), (36), (37)

  • accident vascular cerebral
  • infarct miocardic
  • hiperhomocisteinemia
  • ateroscleroza
  • toxicitate indusa de metotrexat
  • toxicitate indusa de oxid nitric
  • defecte de tub neural
  • pre-eclampsie
  • tromboze vasculare
  • tromboflebita periferica
  • tromboembolism pulmonar
  • avorturi spontane recurente
  • spina bifida
  • anencefalie
  • sindrom Down
  • cancer.

Importanta evaluarii holistice: factorii genetici si epigenetici

Daca pana aici am scris despre ce inseamna aceasta mutatie la nivel genetic, statistic, metabolic si clinic, cred ca este important de adaugat un lucru esential si anume ca desi suntem construiti pe seama genelor mostenite de la parinti (baza genetica), in ultimii ani s-au descoperit si alti factori la fel de importanti care moduleaza expresia genelor, si anume factorii din mediu: nutritionali, psihologici, stabilitatea financiara, expunerea la toxice, la medicamente, la infectii etc., acestia alcatuind baza epigenetica care contribuie la formarea si functionarea organismului.

Daca genetica nu poate fi schimbata deoarece genele sunt fixe, le mostenim de la parinti si le transferam la generatia urmatoare,  factorii epigenetici sunt modificabili, fiind reprezentati de alegerile voluntare si constiente pe care le facem prin stilul de viata ales.

Desi statistic, populatii diferite au aceeasi frecventa in populatie a mutatiilor MTHFR, cele care adopta un stil de viata sanatos, in care factorii epigenetici moduleaza pozitiv expresia diferitelor alele mostenite, vor prezenta clinic mai putine simptome si conditii medicale tipice pentru mutatiile MTHFR (38).

Aceasta combinatie intre genetica si epigenetica explica diferentele intre persoane si populatii, care desi prezinta aceeasi/aceleasi mutatie/i, vor avea simptome clinice diferite.

epigenetica

sursa foto (38)

Atitudinea preventiva & terapeutica si stilul de viata

Avand in vedere ca mutatiile genetice sunt fixe, sunt prezente de la conceptie si nu se pot schimba pe durata vietii persoanei purtatoare, tratamentul preventiv al complicatiilor si tratamentul de mentinere in parametrii optimi metabolici trebuie sa fie permanent.

Suplimente recomandate

Printre recomandarile (40) indicate celor care prezinta mutatia MTHFR sunt si:

1.EVITAREA completa a acidului folic:

  • citirea cu atentie a prospectelor medicamentelor, vitaminelor si multivitaminelor si evitare a celor cu acid folic
  • verificarea etichetelor alimentelor intrucat unele sunt fortificate cu acid folic, indeosebi cele aduse din tarile vestice, unde se adauga in faina de grau acid folic

2. Daca este necesar, tratamentul medical de suplimentare cu metilfolat, la care trebuie sa se tina seama de:

  • statusul mutatiilor genelor COMT si VDR, intrucat persoanele care au activatate scazuta de metabolizare a gruparilor metil nu vor putea tolera metilfolatul – pentru a afla statusul acestor gene trebuie efectuata testarea ancestry.com/dna/ intrucat nu stiu sa se testeze in Romania COMT sau VDR
  • tratamentul cu alte suplimente ce contin grupari metil (DMG, TMG, MSM, metil B12, SAMe, theanina) pentru a nu supra-incarca cu grupari metil
  • alimentele ce contin grupari metil primite (ceai verde, cafeina, curcumina).

3. Evitarea completa a medicamentelor care scad suplimentar nivelul de folat (41):

  • metotrexat (antagonistii de folat)
  • anti-inflamatoare non-steroidiene: ibuprofen (inhibitor competitiv) (42)
  • medicamentele care contin estrogen (contraceptivele orale), care scad nivelul de magneziu, B2, B6, folat
  • colestiramina (efect de cuplare cu colesterolul, vitamine liposolubile A, D, K si folat in intestin)
  • anti-epileptice (antagonisti de folat): carbamazepina, oxcarbazepina, fenitoina si acid valproic
  • medicamentele care contin sulf si inhiba dihidrofolatreductaza (sulfametoxazol, sulfasalazina)
  • antagonistii de receptor H2 din celulele gastrice vor determina scaderea absorbtiei de folat (cimetidina, ranitidina etc.) prin cresterea pH-ului gastric peste nivelul de 5.5-6 (nivel optim absorbtie folat) (10), (11)

4. Testarea in laborator a nivelului de homocisteina serica pentru monitorizare evolutie

5. Suplimentare cu ulei de peste cu acizi grasi omega 3 EPA si DHA care sustin functia forward enzimei MTHFR. Suplimentare cu acizi grasi esentiali omega 3 DHA si EPA, extrem de importanti in dezvoltarea si functionarea normala a sistemului nervos & retinei.

ulei de peste artic EqologyDHA este un lipid major structural in creierul si retina umana, reprezentand aproape 97% din toti acizii grasi omega 3 in creier si 93% in retina.

DHA este extrem de important pentru dezvoltarea fetala a creierului si retinei in timpul celui de-al treilea trimestru si continuand pana la 18 luni dupa nastere.

EPA probabil ca sustine transportul trasplacentar de DHA si absorbtia intracelulara.

Pentru dezvoltarea neurologica normala a fatului, femeile gravide au un necesar zilnic minim de:

  • 450 mg DHA
  • 250 mg EPA.

Eu folosesc si recomand uleiul de peste EQ Pure Arctic Oil produs de firma norvegiana Eqology din cod salbatic arctic.

Acest ulei de peste contine la 10ml de ulei o cantitate de 1390 mg de Omega 3 (din care 690 mg de DHA si 490 mg EPA) cu un continut de 84% DHA si EPA, 2lingurite de cate 5ml asigurand astfel necesarul zilnic pentru acizii grasi DHA si EPA.

Indicele TOTOX (gradul de rancezire) este cel mai bun de pe piata, in functie de lot intre 6-8, unde majoritatea uleiurilor de peste au indice TOTOX de peste 9,3.

Persoanele interesate sa isi achizitioneze acest ulei de peste:

Bonusuri acordate membrilor echipei mele Eqology:

  • ☘ informatii detaliate despre beneficiile consumului de Omega 3
  • ☘ informatii detaliate despre beneficiile folosirii de vitamina K2
  • ☘ informatii detaliate despre folosirea testelor Ratio Omega 6:Omega 3 EQ
  • ☘ informatii detaliate in domeniul mutatiilor genei MTHFR si ciclul metilarii.

6. Eventual suplimentare cu B12 pentru sustinerea MTR/MTRR si pentru o buna functionare a ciclului metilarii cu un nivel normal de homocisteina serica.

Se foloseste B12 de tip metil/adenozil/hidroxi cobalamina si NU se foloseste B12 de tip cian-cobalamina. Am detaliat motivele in articolul Ciancobalamina si MTHFR 677: contraindicatii si alternative.

Ciancobalamina este o forma de vitamina B12 care contine gruparea toxica cian, care este metabolic inactiva, si care pentru a deveni activa trebuie convertita in metilcobalamina, astfel necesitand prezenta unei grupari metil.

In loc ca organismul matern sa primeasca o grupare metil, sub forma de metilB12, atat de necesara, primeste o grupare cian care este toxica si care va consuma o grupare metil.

Astfel administrarea de cianB12 va duce la carenta de grupari metil si este o povara metabolica.

7. Suplimentare cu TMG (tri-metil-glicina) pentru a sustine functia BHMT in ficat si rinichi si a normaliza nivelul homocisteinei serice.

8. Suplimentare cu vitamina B2 (FAD+/FADH2 – Flavin Adenine Dinucleotide produs din Riboflavina) care este un cofactor redox critic pentru functia enzimei MTHFR. (43)

Mutatia MTHFR677 duce la disocierea complexului FAD+/FADH2 – enzima MTHFR si aceasta este cauza pentru care enzima mutanta MTHFR functioneaza atat de deficitar.

Aportul de B2 va sustine functia enzimei MTHFR de sinteza de metilfolat.

Dieta si stil de viata

1. Preventia trombozelor prin evitarea factorilor generali de risc pro-trombotici:

  • fumat,
  • sedentarism,
  • obezitate
  • imobilizare prelungita
  • hipercolesterolemie
  • hipertrigliceridemie

2. Dieta sanatoasa, echilibrata si proaspata:

  • fara mancare conservata (veche, aditivi, cu posibila contaminare cu aluminiu)
  • fara mancare doar afumata si nepreparata termic
  • fara alimente de orginale animala in stare cruda (maioneza cu ou crud, icre, sushi, peste doar afumat),
  • fara junk food
  • fara alimente modificate genetic
  • fara cereale & legume cultivate cu erbicide
  • fara seafood (creveti, caracatita, scoici etc) datorita riscului de contaminare cu mercur.

3. Dieta bogata in vitamina tip B2 (cofactor pentru enzima MTHFR):

  • Migdale
  • Asparag
  • Frunze de sfecla rosie
  • Oua
  • Ciuperci
  • Seminte de soia (originale, nonGMO)
  • Spanac
  • Tempeh
  • Carne de curcan
  • Iaurt

4. Aport suficient de fructe si legume BIO, proaspete, neprocesate termic pentru pastrarea continutului de folat natural, fara aport de pesticide, erbicide.

5. Fara alcool, deoarece creste homocisteina serica si creste consecutiv riscul de a dezvolta o tromboza.

6. Scaderea aportului de alimente bogate in metionina (carne si derivate), daca nivelul de homocisteina e marit.

7. Cosmetice si produse de ingrijore personala doar BIO, fara produse de sinteza petro-chimice (din petrol).

8. Folosirea de detergentilor de vase si de rufe bio, intrucat hainele sunt in contact direct cu pielea.

9. Scaderea expunerii la toxine:

  • fara plastic (cu BPA) in contact direct cu alimentele prin obiceiul de a manca, bea, pastra alimente/bauturi in cutii de plastic
  • fara carne crescuta cu hormoni de crestere, antibiotice (oua, pui/peste de crescatorie intensiva)
  • fara soia si derivate (lapte/tofu) intrucat majoritatea produselor cu soia contin soia modificata genetic
  • evitare expunere la aluminiu: deodorante, folie de gatit, detergenti, cosmetice, etc.)
  • fara vopsire chimica a parului, doar cu produse naturale pe baza de henna

10. Hidratarea organismului :

  • cu apa filtrata,
  • cu sucuri facute in casa
  • fara bauturi energizante,
  • fara bauturi carbogazoase
  • cu suc de sfecla rosie (deoarece contine betaina si scade homocisteina serica).

11. Scadere expunere la campuri electromagnetice EMF (7):

  • scaderea expunerii la telefoane 4G/5G cu contact direct pe cap/corp
  • router wifi inchis pe durata noptii
  • fara folosirea cuptorului cu microunde in bucatarie

12. Timp pentru odihna si relaxare.

13. Autoeducatie in ceea ce priveste simptomele mutatiilor MTHFR.

14. Informarea membrilor familiei pentru testarea lor genetica ca purtatori de mutatii MTHFR.

Multa sanatate,

Iosefina

Referinte

DNA Day

Posted

25 aprilie

foto credit Wikipedia (1)

Ziua de 25 aprilie este declarata ziua ADN (DNA DAY) si comemoreaza doua evenimente importante:

– in 1953 Watson si colegii au descoperit structura moleculara a acizilor nucleici
– in 2003 a fost considerat terminat proiectul The Human Genom de cartografiere a intregului genom.

Pe baza informatiilor furnizate de proiectul genomului uman, laboratoarele de genetica medicala evidentiaza prezenta mutatiilor (polimorfismelor genetice/variante genetice/ SNP-uri) si se pot face interpolari intre mutatiile prezente si simptomele clinice.

 

Tratament personalizat pe profilul genetic

Cartografierea genomului a permis dezvoltarea tratamentului personalizat pentru fiecare pacient pe baza profilului sau genetic, pe baza evidentierii si luarii in calcul a mutatiilor genetice respective, impreuna cu datele clinice si de laborator, pentru o imagine unitara.

Astfel, se poate trata un pacient in functie de mutatiile lui asociate, de exemplu pentru un pacient care necesita vitamina B12 se verifica si mutatiile asociate ale genelor COMT V158M si VDR Taq pentru a primi tipul de B12 adecvat (hidroxi/metil/adenozil cobalamina):

Tipul de vitamina B12 indicat este in functie de mutatiile asociate COMT V158M si VDR Taq.La cei cu mutatie COMT…

Posted by Tu esti doctorul tau on 2 Aprilie 2015

Acest mod de tratament este astazi posibil datorita pasului calitativ din 2003.

La nivel international, medicii care stiu sa trateze pacientii personalizat pe profilul genetic sunt acei colegi (putini) care au tinut pasul cu informatii noi, prin efort personal de educare continua de a fi la curent cu ultimele tehnici de diagnostic si cu implementarea lor in practica medicala.

Nutrigenomica

Nutrigenomica este o ramura de viitor a medicinei, care ia in considerare si un diagnostic genetic al pacientului pentru cunoasterea unui panel de variante genetice cat mai mare (de ex. 23andme.com ofera diagnstic pentru aprox. 600.000 variante) si interpretarea mutatiilor pacientului intr-un raport detaliat (ex. mthfrsupport.com), impreuna cu diagnosticul clinic si paraclinic al pacientului.

Mai jos este o harta interesanta cu evolutia descoperirilor in domeniul geneticii si aplicarii lor in testarea de laborator pentru un panel extensiv de mutatii de genul oferit de laboratorul 23andme.com (2):

Pentru cei interesati de mai multe informatii legate de surse informare in nutrigenomica si nutrigenetica, va rog sa accesati pagina de Resurse.

Iosefina

Referinte

  1. http://en.wikipedia.org/wiki/DNA_day
  2. http://blog.23andme.com/news/happy-dna-day-2/

Aging si anti-aging

Posted

antioxidanti

Aging si anti-aging

Dupa o pauza de scris pe blog destul de lunga din mai multe motive, printre care cursuri de educatie medicala continua si blocaj de scris (aici vreau sa multumesc prietenei si colegei mele de la cursul MIB online Elena Gabriela Badea care m-a incurajat sa scriu), revin cu articolul de azi cu care vreau sa incep sa vorbesc mai mult despre aging si anti-aging.

Pe pagina de facebook a TEDT, am mai postat cateva informatii legate de terapia anti-aging la nivel cutanat, dar cu articolul de azi as vrea sa incep sa scriu mai mult si mai in detaliu despre acest subiect, venind si cu solutii la indemana ca metode anti-aging.

Definitie

Ce inseamna anti-aging?

Conform Wikipedia (1), medicina de tip anti-aging este “studiul incetinirii sau reversiei proceselor de imbatranire pentru extinderea duratei de viata“.

Fenomenele asociate imbatranirii nu se cunosc in intregime, in prezent sunt cateva teorii propuse ca mecanisme prin care are loc senescenta (2) la nivel molecular, celular, de tesut, organ si organism.

Mai jos am prezentat pe scurt cateva din teoriile (3), (4)  propuse ca mecanisme ale proceselor de imbatranire. Aceste mecanisme pot functiona concomitent.

Teoria radicalilor liberi

Radicalii liberi sunt molecule care au in stratul extern orbital al atomului un radical liber (5).

Moleculele radical liber sunt specii extrem de reactive care determina:

  • o reactie de oxidare la molecula acceptoare
  • vor lua de la molecula acceptoare un electron (sau un atom de hidrogen) pentru a-si completa sarcina electrica donandu-i in schimb radicalul liber.

Exemple de radicali liberi de oxigen sunt moleculele de superoxid, oxid nitric, radical hidroxil, iar ca radical liber de azot molecula de peroxinitrit.

Radicalii liberi de oxigen lezeaza bazele din acizii nucleici, lanturile de aminoacizi din proteine si legaturile duble din acizii grasi nesaturati determinand stres oxidativ. Ca exemplu de stresul oxidativ la nivel neuronal, acesta este asociat cu imbatranire cerebrala accelerata si schizofrenie (6).

Organismul are capacitatea de a prelua radicalii liberi si de a-i neutraliza prin cateva enzime, dintre care: catalaza, superoxid dismutaza, glutation peroxidaza sau prin alte molecule ne-ezimatice, ca si Coenzima Q10 .

De asemenea, prin alimentatie organismul primeste anti-oxidanti de tip vitamina C sau vitamina E.

Teoria utilizarii insulinei 

Este indicat sa se consume alimente cu indice glicemic scazut (alimente neprocesate, asigurarea unui cantitati de fibre alimentare zilnic) pentru a preveni cresterile abrupte ale concentratiei de insulina in sange, pentru a preveni diabetul, rezistenta la insulina si sindromul metabolic.

Rezistenta la insulina este asociata cu cresterea mortalitatii la persoanele in varsta, prin cresterea riscului de boli cardiovasculare aterosclerotice, dementa, cancer (7).

Grasimea abdominala este asociata cu nivele crescute de insulinemie si cu rezistenta la insulina. Scaderea greutatii corporale si exercitiile aerobe imbunatatesc sensibilitatea la insulina si toleranta la glucoza (8).

Imbatranirea este asociata cu nivele crescute de hemoglobina glicozilata (9).

Inflamatia

Inaintarea in varsta aduce nivele cronice crescute de markeri proinflamatori de tip TNFalfa si IL6. Factori de mediu precum fumatul, infectiie, obezitatea contribuie la activitatea sistemica pro-inflamatorie care este asociata cu mortalitate si morbiditate crescuta (10).

Cu rol anti-inflamator este exercitiul fizic care ofera protectie impotriva mortalitatii generale prin scaderea riscului de boala cardiovasculara si diabet tip 2 (11).

Telomerele si senescenta replicativa

Telomerele sunt zonele de lant ADN nefunctional de la capetele cromozomilor care asigura capacitatea de diviziune celulara. Lungimea lor se scurteaza cu fiecare diviziune, astfel incat la aproximativ 40 si 60 de diviziuni celulare (in functie de tipul de celula) se ajunge la limita maxima de diviziune, limita Hayflick (12), dupa care celula nu se mai poate regenera si intra in senescenta replicativa sau in apoptoza.

Lungimea telomerelor este direct proportionala cu numarul ramas de diviziuni care mai pot fi facute de celula respectiva, de aceea sunt denumite “ceasul mitotic” (13).

Dupa ce lungimea telomerelor s-a consumat, daca celula nu a intrat in senescenta replicativa, va continua sa se divida cu pierdere de ADN functional cu fiecare divizune efectuata, astfe incat celula respectiva va functiona din ce in ce mai aberant. Lungimea scurta a telomerelor este asociata cu risc crescut de mortalitate prin boli degenerative (14).

Factorii endogeni care scurteaza telomerele sunt varsta, inflamatia, stresul oxidativ, obezitatea, fumatul, stilul de viata sedentar, consumul exagerat de alcool, stresul mental (15).

Dintre factorii care protejeaza telomerele mentionez antioxidantii endogeni (15) si exercitiul fizic intens (16).

Fenomenele epigenetice si demetilarea ADN

Epigenetica (17) este studiul modificarilor genetice, transmisibile ereditar, independente de ADN, fara modificari la nivelul secventei de nucleotide, stabile. Include metilarea ADN-ului, controlul expresiei genice, modificarile la nivelul proteinelor histone pe care este compactat ADN-ul inactiv.

Prin metilarea unei secvente de ADN se obtine inactivarea ei, iar prin de-metilarea ei se obtine activarea ei.

Prin controlul demetilarii/metilarii  genelor se asigura astfel sinteza sau nu a proteinelor necesare in celula.

Un exemplu in care actioneaza acest mecanism este in inactivarea epigenetica a expresiei genice de melatonina (asocierea dintre functionarea ceasului biologic cu cel circadian), in cazul persoanelor in varsta care au dificultati de adormire  (18), (19).

Afectarea mitocondriala

Mitocondria este un organit intracitoplasmatic implicat in productia de energie (molecule de ATP) prin cuplarea metabolismului oxidativ aerob (respiratia) cu enzimele ATP sintetaza. Mitocondria este singurul organit celular care contine ADN (mtDNA), in afara de nucleu.

Un procent de 0.2-2% din oxigenul folosit de mitocondrie va esua in afara lantului respirator formand specii reactive de oxigen (superoxid).   (20), (21).

Radicalii liberi rezultati din mitocondrie vor oxida proteine celulare, lipide si ADN, oxidarea avand maxim de intensitate chiar in mitocondrie (22).

Afectarea proteinelor

Proteinele sunt lanturi lungi de aminoacizi (polipeptide) a caror structura poate fi modificata prin oxidarea de catre radicalii liberi sau prin glicare, avand drept consecinta modificarea functiei.

Glicarea este o reactie ne-enzimatica de cuplare a unui aminoacid cu un carbohidrat simplu, cu formarea unei duble legaturi intre cele doua molecule (baza Schiff) care va duce la re-aranjarea dublei legaturi la a doilea atom de carbon din carbohidrat cu formarea unui produs ireversibil (Amadori sau AGE=advanced glycation end product).

Exemple de carbohidrati implicati in formarea acestor produsi sunt: glucoza, galactoza, fructoza, riboza (23).

Cred ca cel mai cunoscut exemplu este formarea complexului de Hemoglobina glicozilata la cei cu diabet, unde nu are o importanta de diagnostic de moment (cum este glicemia), ci arata evolutia bolii in timp, astfel incat este un marker de diabet mai bun.

Afectarea acizilor nucleici

Acidul dezoxiribonucleic (ADN) contine informatia genetica dupa care opereaza functionarea si metabolismul celular.

Lantul ADN este compus din 4 baze azotate (Adenina, Timina, Citozina, Guanina), deoxiriboza si de fosfat.

Lantul ARN Acidul ribonucleic este compus din aceleasi 4 baze azotate, cu exceptia Timinei care este inlocuita de Uracil.

Lantul ADN serveste ca si model pentru sinteza lantului complementar de ADN si pentru sinteza ARN .

Lantul ADN poate fi lezat prin mutatii sau prin oxidare directa cu interferarea expresiei genice (24). Celula are enzime care repara modificarile la nivelul ADN (polimeraze, helicaze, topoizomeraze)(25), iar cand acestea sunt depasite intervine apoptoza celulara sau moartea programata a celulei respective pentru prevenirea mentinerii de celule nefunctionale cu risc de evolutie spre cancer.

Influenta mediului inconjurator – toxine, stress

Cu varsta, organismul acumuleaza toxine care vor afecta starea de sanatate globala:

  • plumbul, asociat cu cresterea mortalitatii (26)
  • produsii rezultati din glicare – proteine, lipide, ADN
  • chimicale de tip DDT care se acumuleaza de preferinta in celulele adipoase si se elimina foarte lent
  • fumatul accelereaza scurtarea telomerelor din celulele epitaliale din tractul respirator  (27)
  • poluarea din aerul respirabil este asociata cu hipertensiune (28)

Stresul psihic este asociat cu scaderea lungimii telomerelor si senescenta celulara:

  • studiul Social Environment and Biomarkers of Aging Study (SEBAS) (29)
  • stresul psihologic cronic, de tip abuz de catre partenerul de viata  (30)
  • stresul cronic de tip posttraumatic (31)

Concluzii

Exista aspecte care ne sunt in afara controlului (mecanismele genetice, expunerea la poluarea atmosferica etc), dar exista si aspecte care tin de stilul de viata, tin de responsabilitatea  fiecaruia de a avea un organism sanatos, de a se auto-ingriji, de a adopta obiceiuri sanatoase si de a renunta la obiceiurile toxice.

Daca ai ajuns pana aici cu lecturarea articolului, te astept cu comentarii in fereastra de mai jos.

Multa sanatate,

Iosefina Speers

Referinte

  1. http://en.wikipedia.org/wiki/Life_extension
  2. http://en.wikipedia.org/wiki/Senescence
  3. http://www.benbest.com/lifeext/aging.html
  4. https://www.fightaging.org/archives/2014/11/the-seven-pillars-of-aging.php
  5. http://en.wikipedia.org/wiki/Free-radical_theory_of_aging
  6. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/25110609
  7. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23173973
  8. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/11103847
  9. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24698119
  10. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/12645876
  11. http://jap.physiology.org/content/98/4/1154
  12. http://en.wikipedia.org/wiki/Hayflick_limit
  13. http://www.pnas.org/content/91/21/9857.short
  14. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/12573379
  15. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/22713142
  16. http://www.jappl.org/content/97/4/1461.full
  17. http://en.wikipedia.org/wiki/Epigenetics
  18. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/25033025
  19. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24486964
  20. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/7595180
  21. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/18588875
  22. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/25149212
  23. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/10405984
  24. http://www.fasebj.org/content/17/10/1195.full
  25. http://www.benbest.com/lifeext/aging.html#dna
  26. http://archinte.jamanetwork.com/article.aspx?articleid=214370
  27. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/25248511
  28. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/22383587
  29. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/25343365
  30. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/25127878
  31. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/24977331

 

Tu esti doctorul tau